Sufletul lui înfăţişează, în tot ce-a săvârşit şi în tot ce-a scris poetul, realitatea – nu mai puţin strălucită decât idealul – a sufletului românesc celui mai cuprinzător şi celui mai deplin. Ion Scurtu
ORIZONTAL: 1) Ştiinţa principiilor morale, în spiritual căreia se constituie tema Glossei,
apărută în decembrie 1883, ca un cod de conduită a omului superior, care,
bazându-se pe autocunoaştere şi pe experienţăfilosofică, nu se amestecă în
tumultul steril al vieţii celorlalţi –Om cu încredere în calităţile proprii, ca în versul: De ai fi cu stea în frunte. 2) Din sfaturile privind relaţiile cu
cei din jur: De…-ating, să feri în
lături –Din strofa a patra în care lumea e văzută ca un teatru: Joace… şi pe patru / Totuşi tu ghici-vei
chipul – Viena,
unde Eminescu şi-a desăvârşit
pregătirea intelectuală,sorbind cu nesaţ din perenitatea valorilor adunate. 3) …atât de-adese / Nu spera şi nu ai teamă – Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
/ Mi-… cât de dulce eşti (Atât de fragedă). 4) Regulăpentru societate, oglindită
în marile adevăruri communicate aforistic în Glossă(fig.) –
Lăuntric (pl.). 5) Ţara în care s-a dus viaţa falnicei
Veneţii – Cităm din strofa a doua a Glossei, cu care începe comentarea
fiecărui vers din strofa-temă: În…ne sună multe, / Cine ţine toate minte.6) Clar,
desluşit – Pentru evitarea
deziluziilor: Nici încline a ei limbă / Recea cumpăn-a gândirii / Între clip ace se
schimbă / Pentru… fericirii – Nicolae Iorga. 7) Despre
cei etichetaţi ca“nătărăi”: De ai fi cu stea în frunte; / Teamă n-ai, …-vor iarăşi / Între dânşii să
se plece – Poezia …twam
asi – Cap fără minte (fig.). 8)
Poetul preferă detaşarea superioară faţăde frământarea zadarnică, bântuită
de orgolioase ambiţii: Zică… ce vor să zică, /Treacă-n lume cine-o trece –
Trecutul greu de reconstituit şi viitorul greu de prevăzut se identifică, iată,
cu prezentul: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent… -avem pe toate – Maria Tănase. 9) Rudă! – Marcă de
automobil din Germania – Stare primitivă a universului,
ca element cosmogonic eminescian. 10) Care
aparţin metaforelor, ca de exemplu sintagma: Viitorul şi trecutul / Sunt a filei două feţe. 11) Nu… când vezi mişeii / La izbândăfăcând punte – Tot ce-a fost.12) Existenţă: Ce e val, ca valul trece – Compoziţii muzicale.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Model
perfect, în care e valorificată ideea shopenhauereană a “prezentului etern” (ca
în poezia Cu mâine zilele-ţi adaogi), pentru strofa a cincea a Glossei
– Viaţa nu trebuie să ne amăgească: Şi de mii
de ani încoace / Lumea-I veselă şi… (masc.). 2) Idei
principale, care în poezia din titlul nostru sunt exprimate într-o formă
concentrată, lapidară, sentenţioasăîn versurile din prima strofă, repetându-se
în ordinea inversă în ultima strofă – Răsunet – Palaghia Roşiu.3)Ins frământat, tulburatcăruia i se
potriveşte sfatul: De hulesc, să taci din gură –Viaţa…fu ziua mărturiseşte poetul
într-o altă memoriabilă bucată.4) Conştiinţă
clară şi gândire matură, precum cele oglindite în Glossă – Dintr-o altă
poezie celebră care, ca şi Glossă,denunţă tarele sociale: Ai noştri… la paris învaţă.5)Că mii
de… i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă (La steaua) – A iubi
(înv.) – Cine ţine
toate minte / Şi ar… să le asculte? 6) De trebuinţă (fem.) – A apuca.7) Mihai
Lăutaru – Articol nehotărât –Personificarea forţei creatoare a Universului, în
mitologia egipteană. 8) A-i veşteji
cu virulenţă pe “mişeii” şi “nătărăii” – Hogeac.9) Nouri–Cu ale tale braţe reci / Înmărmureai…, spune
poetul în cântecul Pe lângă plopii fără soţ,îngenunchind cu evlavie în faţa
statuii Fumosului. 10)Cad şi scări, ş-aurite
arcuri, grinzi de cedru, porţi de-aramă / Soarele priveşte galben peste-a
morţii lungă… (Memento mori) –Curent filosofic din Grecia şi din Roma antică,
ale cărui elemente le regăsim, pregnant, în Glossă (fem.). 11)Recea cumpăn-a gândirii –
Stăpânirea de sine, văzută ca o pavăză, ca un mijloc de a te apăra de lucii mreje (fig.).12)Din Scrisoarea III: Nu se nasc glorii pe stradă
şi la… cafenelii –…toţi ce vor să… /Treacă-n
lume cine-o trece; / Ca să nu-ndrăgeşti nimica, / Tu rămâi la toate rece–Exclamaţie
(reg.).
Dicţionar: NSU, AMA, FTA, ETE.
Dicţionar: NSU, AMA, FTA, ETE.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului
| Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ţine toate minte Şi ar sta să le asculte?... Tu aşează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deşarte Vreme trece, vreme vine. Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naşte Şi o clipă ţine poate; Pentru cine o cunoaşte Toate-s vechi şi nouă toate. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul şi pe patru, Totuşi tu ghici-vei chipu-i, Şi de plânge, de se ceartă, Tu în colţ petreci în tine Şi-nţelegi din a lor artă Ce e rău şi ce e bine. Viitorul şi trecutul Sunt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe; Tot ce-a fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă şi socoate. |
Căci aceloraşi mijloace Se supun câte există, Şi de mii de ani încoace Lumea-i veselă şi tristă; Alte măşti, aceeaşi piesă, Alte guri, aceeaşi gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera şi nu ai teamă. Nu spera când vezi mişeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăşi Între dânşii să se plece, Nu te prinde lor tovarăş: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actorii-n scenă, Te momeşte în vârteje; Tu pe-alături te strecoară, Nu băga nici chiar de seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te cheamă. De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă ştii a lor măsură; Zică toţi ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgeşti nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera şi nu ai teamă; Te întreabă şi socoate Ce e rău şi ce e bine; Toate-s vechi şi nouă toate: Vreme trece, vreme vine. |
Poezia “Glossa” a aparut in volumul
de“Poezii”-editia I de Titu Maiorescu in decembrie 1883.
Potrivit
precizarilor lui Perpessicius,poezia “Glossa” dateaza din timpul studiilor
berlineze(1873-1874) si numara 9 strofe in loc de 10 strofe,ale textului
definitive.Poezia cunoaste 11 versiuni,care se situeaza intre Iasi(1876) si
Bucuresti(1882).Ultimele doua versiuni se plaseaza in urma“Luceafarului” si
capata influentele poemului..
Pornind
de la semnificatia cuvantului “glosa”,care inseamna a explica un cuvant,un
fragment,s-a ajuns..Glosa este alcatuita dintr-un numar egal de strofe cu
numarul versurilor din prima strofa.Incepand cu a doua strofa se comenteaza se
comenteaza fiecare vers al strofei-tema,ultima strofa reluand,ca o
concluzie,prima strofa,in ordinea inverse a versurilor.
Poezia
lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale.Prin continut,popezia are
valoare filosofica,gnomica(de cunoastere),constituindu-se intr-un adevarat cod
de cunoastere,de etica,cu valoare de generalizare maxima.Forma poetica este
lapidara,sententioasa,concentrate,clara,sobra.
Prin
motivele de inspiratie, George Calinescu semnaleaza motivele antice si cele
romantice.Tudor Vianu,referindu-se la tema vietii ca spectacol,precizeaza ca
aceasta este una dintre cele mai vechi teme care apare in toata filosofia
greaca.
Tema
lumii ca teatru l-a inspirit sip e Eminescu care a reprodus dupa un manuscris
din 1750 un fragment din“Comedia cea de obste”,reprezentand gandurile lui
Oxenstierna,privind comparatia intre lume si comedie.
“Glossa”
lui Eminescu se incadreaza intre marile creatii universale si ale literaturii
romane,avand ca tema fundamentala timpul,iar ca motive:fugit irreparabile tempus(timpul
fuge fara sa se mai intoarca);fortuna
labilis(soarta schimbatoare) si vanitos
vanitatum(desertaciunea desartaciunilor).
“Glossa”
este poezia care graviteaza in jurul conditiei geniului care datorita
conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustraga lumii inguste in care
traieste omul comun.
Desi
Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic,maiestria artistica a acestei
creatii poetice consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand
din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa,cum este
glosa,precum si lapidaritatea convingatoare a versurilor.
Eminescu
valorifica o serie de idei filosofice care sunt turnate in forme artistice
desavarsite.Inca din prima strofa,considerate strofa-tema a poeziei,cititorul
intra in contact cu aceste adevaruri general-valabile,exprimate lapidary in
versuri grupate doua cate doua.Ca si in alte poezii (“Scrisoarea I”, “Oda(in
metro antic)”, “Revedere”)poetul mediteaza asupra trecerii timpului.
Cea
de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi de provenienta stoica.De
aici rezulta ca pentru om cel mai important lucru este sa se cunoasca pe sine
sis a nu se lase purtat de valurile inselatoare ale fericirii efemere.Dar
pentru asta drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune,numai asa putandu-se
evita orice deziluzie,asa cum se sugereaza in strofa a treia.
In
strofa a patra-lumea ca teatru,motiv preluat de Eminescu si din filosofia
antica hindusa,si care mai poate fi urmarit in opera unor scriitori din
literature universalaShakespeare,Lope de Vega.
Ca
si in finalul “Luceafarului”,in“Glossa” lumea este vazuta ca o imensa scena de
teatru,spre care inteleptul priveste ca spectator.
Revenind
apoi in strofa a sasea si a opta,aceasta idée devine laitmotivul
poeziei.Intr-un univers in care doar mastile se schimba,poetul lanseaza
indemnurile:”Amagit atat de-adeste/Nu spera sin u ai teama”.
O
idée schopenhauriana,exprimata in“Scrisoarea I” este aceea a prezentului
etern:”Viitorul si trecutul/Sunt a filei doua fete”.Singura clipa sigura a
existentei trecutului este prezentul,fiindca trecutul nu poate fi
reconstituit,iar viitorul nu poate fi prevazut.
Datorita
abundentei de accente satirice,”Glossa” este numita de G.Calinescu o
“capodopera a satirei ideologice”.
Satira
se face simtita cu precadere in strofele sapte si noua.Daca in partea a doua a
“Scrisorii III” satira capata dimensiuni de pamphlet,in “Glossa” aceasta este
expresia indiferentei,a unui adanc dispret:”Nu spera gand vezi miseii/La izbanda
facand punte”
Ultima
strofa,care este o reiterare a celei dintai,dar in care versurile sunt asezate
intr-e ordine inverse celei initiale,codul de reguli si sfaturi etice devine
mai evident datorita versului cu valoare emblematica “Tu ramai,la toate rece”,si
care se afla la inceput, ultimul vers realizand o simetrie cu primul
vers:”Vreme trece,vreme vine”.
In
ceea ce priveste stilul,acesta se caracterizeaza prin prin limpezime si
armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului “scuturat de podoabele
stilistice”. Poetul apeleaza la epitete,simboluri,metafore(ratiunea devine
“cumpana”,viitorul si trecutul-pagini ale aceleiasi file),numai cand
intentioneaza sa releve in mod deosebit o idée.Ritmul trohaic accentuat in
versurile sentinta,intaresc impresia de neclintire a adevarurilor filosofice.
In
final,demne de retinut sunt cuvintele lui Dumitru Popovici,care concluzioneaza
asupra poeziei:”Ea amplifica,pe de o parte,sintetizeaza pe de alta parte si da
un character aforistic experientei umanului pe care o facea Hyperion.Poetul
este “un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa isi determine pozitia
in complexul raporturilor sociale”.
Solutia careului: Geniu pustiu
1
T
|
2
O
|
3
M
|
4
A
|
5
N
|
6
O
|
7
U
|
8
R
|
9
|
10
C
|
11
A
|
12
P
|
2
R
|
A
|
U
|
L
|
M
|
I
|
O
|
R
|
I
|
T
|
A
|
|
3
A
|
L
|
N
|
D
|
E
|
M
|
O
|
N
|
R
|
T
|
||
4
N
|
A
|
T
|
I
|
U
|
N
|
I
|
A
|
M
|
O
|
R
|
|
5
S
|
I
|
U
|
B
|
I
|
R
|
I
|
O
|
C
|
I
|
||
6
I
|
G
|
T
|
R
|
E
|
V
|
E
|
R
|
I
|
E
|
||
7
L
|
E
|
N
|
E
|
S
|
E
|
A
|
R
|
T
|
|||
8
V
|
N
|
V
|
A
|
G
|
R
|
O
|
Z
|
A
|
V
|
||
9
A
|
I
|
L
|
U
|
N
|
A
|
I
|
A
|
T
|
A
|
||
10
N
|
U
|
M
|
E
|
A
|
T
|
E
|
C
|
I
|
S
|
||
11
I
|
L
|
A
|
F
|
R
|
U
|
N
|
T
|
E
|
T
|
||
12
A
|
L
|
O
|
I
|
A
|
L
|
I
|
T
|
A
|
T
|
E
|
