joi, 27 decembrie 2012

"GLOSSA" în cuvinte încrucișate

 
    Sufletul lui înfăţişează, în tot ce-a săvârşit şi în tot ce-a scris poetul, realitatea – nu mai puţin strălucită decât idealul – a sufletului românesc celui mai cuprinzător şi celui mai deplin.    Ion Scurtu  
        


ORIZONTAL: 1) Ştiinţa principiilor morale, în spiritual căreia se constituie tema Glossei, apărută în decembrie 1883, ca un cod de conduită a omului superior, care, bazându-se pe autocunoaştere şi pe experienţăfilosofică, nu se amestecă în tumultul steril al vieţii celorlalţi –Om cu încredere în calităţile proprii, ca în versul: De ai fi cu stea în frunte. 2) Din sfaturile privind relaţiile cu cei din jur: De…-ating, să feri în lături –Din strofa a patra în care lumea e văzută ca un teatru: Joace… şi pe patru / Totuşi tu ghici-vei chipul – Viena, unde Eminescu şi-a desăvârşit pregătirea intelectuală,sorbind cu nesaţ din perenitatea valorilor adunate. 3) …atât de-adese / Nu spera şi nu ai teamăNu mai zâmbi! A ta zâmbire / Mi-… cât de dulce eşti (Atât de fragedă). 4) Regulăpentru societate, oglindită în marile adevăruri communicate aforistic în Glossă(fig.) – Lăuntric (pl.). 5) Ţara în care s-a dus viaţa falnicei Veneţii – Cităm din strofa a doua a Glossei, cu care începe comentarea fiecărui vers din strofa-temă: În…ne sună multe, / Cine ţine toate minte.6) Clar, desluşit – Pentru evitarea deziluziilor: Nici încline a ei limbă / Recea cumpăn-a gândirii / Între clip ace se schimbă / Pentru… fericirii – Nicolae Iorga. 7) Despre cei etichetaţi ca“nătărăi”: De ai fi cu stea în frunte; / Teamă n-ai, …-vor iarăşi / Între dânşii să se plece – Poezia …twam asi – Cap fără minte (fig.). 8) Poetul preferă detaşarea superioară faţăde frământarea zadarnică, bântuită de orgolioase ambiţii: Zică… ce vor să zică, /Treacă-n lume cine-o trece – Trecutul greu de reconstituit şi viitorul greu de prevăzut se identifică, iată, cu prezentul: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent… -avem pe toate – Maria Tănase. 9) Rudă! – Marcă de automobil din Germania – Stare primitivă a universului, ca element cosmogonic eminescian. 10) Care aparţin metaforelor, ca de exemplu sintagma: Viitorul şi trecutul / Sunt a filei două feţe. 11) Nu… când vezi mişeii / La izbândăfăcând punteTot ce-a fost.12) Existenţă: Ce e val, ca valul trece – Compoziţii muzicale.

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1





 






2


 




 




3






 





4




 






 
5

 






 



6



 





 


7
 




 


 



8




 


 


 

9


 



 




 
10

 










11





 






12




 








VERTICAL: 1) Model perfect, în care e valorificată ideea shopenhauereană a “prezentului etern” (ca în poezia Cu mâine zilele-ţi adaogi), pentru strofa a cincea a Glossei – Viaţa nu trebuie să ne amăgească: Şi de mii de ani încoace / Lumea-I veselă şi… (masc.). 2) Idei principale, care în poezia din titlul nostru sunt exprimate într-o formă concentrată, lapidară, sentenţioasăîn versurile din prima strofă, repetându-se în ordinea inversă în ultima strofă – Răsunet – Palaghia Roşiu.3)Ins frământat, tulburatcăruia i se potriveşte sfatul: De hulesc, să taci din gură Viaţa…fu ziua mărturiseşte poetul într-o altă memoriabilă bucată.4) Conştiinţă clară şi gândire matură, precum cele oglindite în Glossă – Dintr-o altă poezie celebră care, ca şi Glossă,denunţă tarele sociale: Ai noştri… la paris învaţă.5)Că mii de… i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă (La steaua) – A iubi (înv.) – Cine ţine toate minte / Şi ar… să le asculte? 6) De trebuinţă (fem.) – A apuca.7) Mihai Lăutaru – Articol nehotărât –Personificarea forţei creatoare a Universului, în mitologia egipteană. 8) A-i veşteji cu virulenţă pe “mişeii” şi “nătărăii” – Hogeac.9) Nouri–Cu ale tale braţe reci / Înmărmureai…, spune poetul în cântecul Pe lângă plopii fără soţ,îngenunchind cu evlavie în faţa statuii Fumosului. 10)Cad şi scări, ş-aurite arcuri, grinzi de cedru, porţi de-aramă / Soarele priveşte galben peste-a morţii lungă… (Memento mori) –Curent filosofic din Grecia şi din Roma antică, ale cărui elemente le regăsim, pregnant, în Glossă (fem.). 11)Recea cumpăn-a gândirii – Stăpânirea de sine, văzută ca o pavăză, ca un mijloc de a te apăra de lucii mreje (fig.).12)Din Scrisoarea III: Nu se nasc glorii pe stradă şi la… cafenelii…toţi ce vor să… /Treacă-n lume cine-o trece; / Ca să nu-ndrăgeşti nimica, / Tu rămâi la toate rece–Exclamaţie (reg.).
Dicţionar: NSU, AMA, FTA, ETE.
    
Prof. Nicolae Vicolov   
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU

                                      
Consultarea textului 




Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.


Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

 
  Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
 Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

 

Poezia “Glossa” a aparut in volumul de“Poezii”-editia I de Titu Maiorescu in decembrie 1883.

            Potrivit precizarilor lui Perpessicius,poezia “Glossa” dateaza din timpul studiilor berlineze(1873-1874) si numara 9 strofe in loc de 10 strofe,ale textului definitive.Poezia cunoaste 11 versiuni,care se situeaza intre Iasi(1876) si Bucuresti(1882).Ultimele doua versiuni se plaseaza in urma“Luceafarului” si capata influentele poemului..

            Pornind de la semnificatia cuvantului “glosa”,care inseamna a explica un cuvant,un fragment,s-a ajuns..Glosa este alcatuita dintr-un numar egal de strofe cu numarul versurilor din prima strofa.Incepand cu a doua strofa se comenteaza se comenteaza fiecare vers al strofei-tema,ultima strofa reluand,ca o concluzie,prima strofa,in ordinea inverse a versurilor.

            Poezia lui Eminescu reprezinta o culme a creatiei sale.Prin continut,popezia are valoare filosofica,gnomica(de cunoastere),constituindu-se intr-un adevarat cod de cunoastere,de etica,cu valoare de generalizare maxima.Forma poetica este lapidara,sententioasa,concentrate,clara,sobra.

            Prin motivele de inspiratie, George Calinescu semnaleaza motivele antice si cele romantice.Tudor Vianu,referindu-se la tema vietii ca spectacol,precizeaza ca aceasta este una dintre cele mai vechi teme care apare in toata filosofia greaca.

            Tema lumii ca teatru l-a inspirit sip e Eminescu care a reprodus dupa un manuscris din 1750 un fragment din“Comedia cea de obste”,reprezentand gandurile lui Oxenstierna,privind comparatia intre lume si comedie.

            “Glossa” lui Eminescu se incadreaza intre marile creatii universale si ale literaturii romane,avand ca tema fundamentala timpul,iar ca motive:fugit irreparabile tempus(timpul fuge fara sa se mai intoarca);fortuna labilis(soarta schimbatoare) si vanitos vanitatum(desertaciunea desartaciunilor).

            “Glossa” este poezia care graviteaza in jurul conditiei geniului care datorita conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustraga lumii inguste in care traieste omul comun.

            Desi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic,maiestria artistica a acestei creatii poetice consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa,cum este glosa,precum si lapidaritatea convingatoare a versurilor.

            Eminescu valorifica o serie de idei filosofice care sunt turnate in forme artistice desavarsite.Inca din prima strofa,considerate strofa-tema a poeziei,cititorul intra in contact cu aceste adevaruri general-valabile,exprimate lapidary in versuri grupate doua cate doua.Ca si in alte poezii (“Scrisoarea I”, “Oda(in metro antic)”, “Revedere”)poetul mediteaza asupra trecerii timpului.

            Cea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi de provenienta stoica.De aici rezulta ca pentru om cel mai important lucru este sa se cunoasca pe sine sis a nu se lase purtat de valurile inselatoare ale fericirii efemere.Dar pentru asta drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune,numai asa putandu-se evita orice deziluzie,asa cum se sugereaza in strofa a treia.

            In strofa a patra-lumea ca teatru,motiv preluat de Eminescu si din filosofia antica hindusa,si care mai poate fi urmarit in opera unor scriitori din literature universalaShakespeare,Lope de Vega.

            Ca si in finalul “Luceafarului”,in“Glossa” lumea este vazuta ca o imensa scena de teatru,spre care inteleptul priveste ca spectator.

            Revenind apoi in strofa a sasea si a opta,aceasta idée devine laitmotivul poeziei.Intr-un univers in care doar mastile se schimba,poetul lanseaza indemnurile:”Amagit atat de-adeste/Nu spera sin u ai teama”.

            O idée schopenhauriana,exprimata in“Scrisoarea I” este aceea a prezentului etern:”Viitorul si trecutul/Sunt a filei doua fete”.Singura clipa sigura a existentei trecutului este prezentul,fiindca trecutul nu poate fi reconstituit,iar viitorul nu poate fi prevazut.

            Datorita abundentei de accente satirice,”Glossa” este numita de G.Calinescu o “capodopera a satirei ideologice”.

            Satira se face simtita cu precadere in strofele sapte si noua.Daca in partea a doua a “Scrisorii III” satira capata dimensiuni de pamphlet,in “Glossa” aceasta este expresia indiferentei,a unui adanc dispret:”Nu spera gand vezi miseii/La izbanda facand punte”

            Ultima strofa,care este o reiterare a celei dintai,dar in care versurile sunt asezate intr-e ordine inverse celei initiale,codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita versului cu valoare emblematica “Tu ramai,la toate rece”,si care se afla la inceput, ultimul vers realizand o simetrie cu primul vers:”Vreme trece,vreme vine”.

            In ceea ce priveste stilul,acesta se caracterizeaza prin prin limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului “scuturat de podoabele stilistice”. Poetul apeleaza la epitete,simboluri,metafore(ratiunea devine “cumpana”,viitorul si trecutul-pagini ale aceleiasi file),numai cand intentioneaza sa releve in mod deosebit o idée.Ritmul trohaic accentuat in versurile sentinta,intaresc impresia de neclintire a adevarurilor filosofice.

            In final,demne de retinut sunt cuvintele lui Dumitru Popovici,care concluzioneaza asupra poeziei:”Ea amplifica,pe de o parte,sintetizeaza pe de alta parte si da un character aforistic experientei umanului pe care o facea Hyperion.Poetul este “un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa isi determine pozitia in complexul raporturilor sociale”.

 

   
Solutia careului:  Geniu pustiu


1
T
2
O
3
 M
4
 A
5
 N
6
 O
7
 U
8
 R
9
10
 C
11
 A
12
 P
2
 R
 
A
 
U
 
L
 
 
 
M
 
I
 
O
 
R
 
I
 
T
 
A
3
 A
 
L
 
N
 
 
 
D
 
E
 
M
 
O
 
N
 
 
 
R
 
T
4
 N
 
A
 
T
 
I
 
U
 
N
 
I
 
 
 
A
 
M
 
O
 
R
5
 S
 
 
 
I
 
U
 
B
 
I
 
R
 
I
 
 
 
O
 
C
 
I
6
  I
 
G
 
 
 
T
 
 
 
R
 
E
 
V
 
E
 
R
 
I
 
E
 L
 
E
 
N
 
E
 
S
 
E
 
 
 
A
 
R
 
 
 
T
 
 
V
 
N
 
V
 
 
 
A
 
 
G
 
R
 
O
 
Z
 
A
 
V
9
 A
 
I
 
 
 
L
 
U
 
N
 
A
 
 
 
I
 
A
 
T
 
A
10
 N
 
U
 
M
 
E
 
 
 
A
 
T
 
E
 
 
 
C
 
I
 
S
11
  I
 
L
 
A
 
 
 
F
 
R
 
U
 
N
 
T
 
E
 
 
 
T
12
 A
 
 
 
L
 
O
 
I
 
A
 
L
 
I
 
T
 
A
 
T
 
E
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu